Peste 19.700 de cazuri noi de AVC în România într-un singur an. Medicii avertizează: recunoașterea rapidă a simptomelor poate salva vieți

România a înregistrat 19.767 de cazuri noi de accident vascular cerebral (AVC) în 2024, cel mai ridicat număr anual din intervalul 2016-2024, potrivit datelor centralizate de InfoCons. În total, în cei nouă ani analizați au fost raportate 161.707 cazuri noi. De Ziua Mondială a AVC, marcată pe 29 octombrie, specialiștii atrag atenția asupra importanței recunoașterii simptomelor și a intervenției medicale rapide.

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală în care alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau un vas de sânge se rupe. Efectele pot varia de la dificultăți de vorbire și pierderea mobilității până la dizabilități de lungă durată sau deces. Intervenția rapidă poate influența decisiv șansele de supraviețuire și recuperare.

Cele trei semne care nu trebuie ignorate

Un AVC poate apărea brusc, iar simptomele nu trebuie puse pe seama oboselii sau a vârstei. Printre semnele de alarmă se numără:

• Asimetria feței: o parte a feței pare căzută, iar persoana nu mai poate zâmbi normal.
• Slăbiciunea unui braț: persoana nu poate ridica sau menține ambele brațe la același nivel. Pot apărea și slăbiciuni ale unui picior.
• Problemele de vorbire: cuvintele devin neclare, persoana nu reușește să se exprime sau nu înțelege ce i se spune.

Dacă apare oricare dintre aceste semne, trebuie sunat imediat la 112. Nu așteptați să vedeți dacă simptomele dispar și nu transportați persoana cu mașina personală în locul solicitării ajutorului medical de urgență. Rețineți, dacă este posibil, ora la care au început simptomele și comunicați informația echipajului medical.

Tratamentul nu se încheie odată cu externarea

Pe lângă intervenția în faza acută, recuperarea rămâne una dintre marile provocări pentru pacienți și familiile lor. Potrivit Asociației pentru Lupta Împotriva AVC (ALIA), aproximativ 30% dintre pacienții cu AVC beneficiază de recuperare în secțiile de neurologie, conform estimărilor menționate în Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030.

Recuperarea poate include kinetoterapie, exerciții pentru reluarea activităților zilnice, terapie pentru tulburările de vorbire și sprijin psihologic. Nevoile diferă de la un pacient la altul, iar intervențiile trebuie adaptate situației medicale și evoluției fiecăruia.

ALIA atrage atenția că accesul la neuroreabilitare este inegal și limitat geografic. Obiectivele strategiei naționale pentru 2030 includ extinderea accesului la programe de recuperare pentru pacienții eligibili.

Ce se poate face pentru reducerea riscului

Prevenția presupune controlul tensiunii arteriale, evaluarea și tratarea factorilor de risc cardiovascular, renunțarea la fumat, activitate fizică regulată și o alimentație echilibrată. Persoanele cu afecțiuni cronice ar trebui să urmeze recomandările medicului și să nu întrerupă tratamentele prescrise fără sfatul acestuia.

Datele privind cazurile raportate nu arată, singure, de ce a crescut numărul într-un anumit an și nici nu permit concluzia că fiecare caz ar fi putut fi prevenit. Ele evidențiază însă importanța informării, a accesului la tratament specializat și a serviciilor de recuperare.

Mesajul transmis de specialiști cu ocazia zilei mondiale este clar: recunoașterea semnelor de AVC și apelarea imediată a serviciului 112 pot face diferența. Pentru supraviețuitori, accesul la recuperare și sprijin pe termen lung este esențial pentru recâștigarea independenței și a calității vieții.