Piața imobiliară din România, sub presiune: tranzacțiile cu locuințe au scăzut cu 32% într-un singur trimestru

Piața rezidențială din România a înregistrat o scădere puternică a tranzacțiilor în vara acestui an. În perioada iulie-septembrie 2026 s-au realizat puțin peste 30.500 de tranzacții cu unități individuale la nivel național, cu 32,3% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. În București, declinul a fost și mai accentuat, de peste 36%, potrivit datelor ANCPI transmise la solicitarea platformei Storia.
Scăderea vine într-un moment în care locuințele rămân scumpe, iar accesul la finanțare continuă să reprezinte o provocare pentru numeroși cumpărători. Totuși, numărul mai mic de tranzacții nu înseamnă automat că prețurile apartamentelor au început să scadă.
Bucureștiul, printre piețele cu cele mai puține tranzacții
În Capitală au fost înregistrate peste 8.500 de tranzacții cu unități individuale în trimestrul al treilea, cu 36,1% sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2025.
Scăderi au fost raportate și în alte județe importante pentru piața imobiliară. În Brașov, numărul tranzacțiilor a coborât cu 63,4%, în Cluj cu 35,1%, în Ilfov cu 31,4%, în Constanța cu 29,8%, iar în Iași cu 26,9%.
Timiș a fost excepția dintre marile județe analizate: aici tranzacțiile au crescut cu 6,5% în trimestrul al treilea, depășind 2.700 de operațiuni.
Privite pe primele nouă luni ale anului, datele arată peste 98.000 de tranzacții la nivel național, cu 17,8% mai puține decât în perioada ianuarie-septembrie 2025. În București, scăderea pentru același interval a fost de 14,9%.
De ce au scăzut vânzările de locuințe
Cifrele trebuie interpretate și în contextul problemelor informatice care au afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară începând din iulie. Indisponibilitatea sistemului e-Terra a perturbat operațiunile cadastrale și înscrierile în cartea funciară, ceea ce a îngreunat desfășurarea unor tranzacții.
Prin urmare, scăderea din trimestrul al treilea nu poate fi atribuită exclusiv unei reduceri a cererii pentru locuințe. Rezultatul reflectă și dificultățile administrative din perioada analizată, precum și comparația cu vara anului 2025.
Costurile de finanțare, nivelul prețurilor și prudența cumpărătorilor rămân, în același timp, factori importanți pentru evoluția pieței.
Prețurile nu scad automat odată cu numărul tranzacțiilor
Deși s-au vândut mai puține locuințe, prețurile solicitate de proprietari nu au urmat neapărat aceeași direcție. Datele citate de publicația Econocast, pe baza indicelui Imobiliare.ro, indicau pentru septembrie 2026 un preț mediu solicitat de aproximativ 2.312 euro pe metru pătrat pentru apartamentele din București, cu 8,6% peste nivelul din urmă cu un an.
Este important de făcut diferența între prețurile afișate în anunțuri și sumele finale din contractele de vânzare. Prețul cerut de proprietar poate fi negociat, iar datele despre anunțuri nu arată singure cât plătesc efectiv cumpărătorii.
O piață cu mai puține tranzacții poate oferi mai mult spațiu de negociere în anumite cazuri, dar nu garantează ieftiniri generalizate. Evoluția diferă în funcție de oraș, zonă, tipul locuinței și disponibilitatea vânzătorului de a reduce prețul.
Ce ar trebui să urmărească românii care vor să cumpere
Pentru cei care intenționează să cumpere un apartament, numărul mai mic de tranzacții poate fi un motiv să analizeze mai atent ofertele și să negocieze, nu neapărat să amâne orice decizie.
Cumpărătorii ar trebui să compare locuințe similare din aceeași zonă, să verifice de cât timp este publicat anunțul și să ia în calcul toate costurile achiziției. În cazul unui credit ipotecar, rata trebuie calculată în raport cu veniturile disponibile și cu posibilitatea modificării dobânzii, nu doar cu suma pe care banca este dispusă să o împrumute.
Înainte de semnarea contractului, verificarea situației juridice a imobilului și a documentelor cadastrale rămâne esențială.
Datele din 2026 indică o piață în care activitatea de vânzare a încetinit, însă prețurile solicitate nu au scăzut în același ritm. Pentru a înțelege dacă urmează o corecție a prețurilor, va fi important de urmărit evoluția tranzacțiilor după depășirea problemelor administrative și în ce măsură cererea reală se adaptează la costul locuințelor și al creditelor.
