Exporturile de lactate și ouă ale României au crescut cu 36,7%. Deficitul comercial alimentar începe să se reducă

România exportă mai multe produse alimentare, iar categoria lactatelor și ouălor înregistrează una dintre cele mai puternice evoluții din sector. În primele șapte luni din 2026, exporturile acestor produse au ajuns la 352,9 milioane de euro, în creștere cu 36,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor comunicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citate de AGERPRES.

Exporturi mai mari și importuri în scădere

În perioada ianuarie-iulie 2026, deficitul comercial al României pentru categoria alimentelor și animalelor vii s-a redus cu 13,5% față de intervalul similar din 2025.

Datele prezentate de MADR arată că exporturile totale din această categorie au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro. În același timp, importurile au scăzut cu 1,4%, până la circa 6,7 miliarde de euro.

Evoluția indică o îmbunătățire a balanței comerciale, însă România continuă să cumpere din străinătate mai multe produse alimentare decât vinde pe piețele externe.

Lactatele și ouăle, printre categoriile cu cele mai bune rezultate

Creșterea de 36,7% a exporturilor de lactate și ouă a fost însoțită de o reducere cu 24,4% a deficitului comercial pentru această categorie.

Un alt semnal pozitiv vine din sectorul cărnii: importurile de carne și preparate din carne au scăzut cu 5,3% în perioada analizată, conform datelor citate de minister.

Rezultatele nu înseamnă automat că toate fermele și fabricile românești au devenit mai competitive. Totuși, evoluția exporturilor sugerează că există oportunități pentru producătorii care pot livra volume constante și produse adaptate cerințelor piețelor externe.

Procesarea alimentelor, una dintre mizele următoare

Ministerul Agriculturii susține că dezvoltarea fermelor trebuie însoțită de investiții în capacități locale de procesare. Obiectivul este ca o parte mai mare din materia primă produsă în România să fie transformată în produse cu valoare adăugată mai mare, în loc să fie comercializată doar ca materie primă.

Printre instrumentele menționate de MADR se numără programul INVESTALIM și intervențiile pentru procesare prevăzute în Planul Strategic PAC 2023-2027, destinate sprijinirii înființării, extinderii și modernizării unităților din industria alimentară.

Pentru consumatori, datele nu garantează prețuri mai mici la raft. Impactul asupra pieței interne va depinde și de costurile de producție, investițiile realizate și modul în care producătorii își distribuie marfa între piața locală și export.

Următoarea provocare pentru industria alimentară românească este să transforme creșterea vânzărilor externe într-un progres susținut al producției și procesării interne.