Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru ultraj după ce ar fi amenințat doi polițiști. Declarațiile au fost făcute în transmisiuni live

Europarlamentara Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România, a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni de ultraj, după ce ar fi insultat și amenințat doi polițiști care s-au deplasat la locuința sa pentru a-i înmâna o amendă contravențională. Anunțul a fost făcut miercuri, 11 noiembrie 2026, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit procurorilor, amenințările au fost formulate inclusiv în transmisiuni live pe TikTok și Facebook, iar cei doi agenți ar fi resimțit o puternică stare de temere după ce au urmărit înregistrările.

De la amenda pentru filmarea în cabina de vot la dosarul de ultraj

Potrivit anchetatorilor, incidentul care a dus la deschiderea dosarului a avut loc la 15 decembrie 2024, când doi polițiști din București s-au prezentat la domiciliul europarlamentarei pentru a-i înmâna un proces-verbal de sancționare contravențională.

Amenda fusese aplicată în urma unui episod petrecut la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Atunci, Diana Șoșoacă s-ar fi filmat în cabina de vot și ar fi transmis imaginile în spațiul public, încălcând, potrivit procurorilor, prevederile Legii nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

Cei doi agenți și-au declinat calitatea și i-au explicat motivul pentru care se aflau la locuința acesteia. Conform comunicatului Parchetului General, europarlamentara ar fi reacționat agresiv, ar fi refuzat să primească documentul și ar fi încercat să împiedice afișarea procesului-verbal pe ușa locuinței.

Procurorii susțin că aceasta și-ar fi invocat calitatea de demnitar în timpul discuției cu polițiștii, folosind inclusiv afirmația: „Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă”.

Amenințări transmise pe TikTok și Facebook

Conform rechizitoriului, conflictul nu s-ar fi încheiat la ușa locuinței. Anchetatorii afirmă că Diana Șoșoacă i-ar fi urmărit ulterior pe cei doi polițiști pe stradă și le-ar fi adresat mai multe expresii jignitoare.

Printre formulările menționate în documentul procurorilor se numără expresii precum „mama voastră de nenorociți ordinari” și „scârbe nenorocite”.

Mai mult, anchetatorii susțin că europarlamentara ar fi formulat amenințări directe în timpul unor transmisiuni live realizate pe rețelele sociale. În comunicatul Parchetului sunt reproduse afirmații referitoare la folosirea unei bâte sau a unei arme împotriva persoanelor care s-ar apropia de locuința sa.

Una dintre declarațiile citate de procurori este: „Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii”.

Potrivit anchetatorilor, cei doi polițiști au vizionat ulterior imaginile publicate pe TikTok și Facebook, iar amenințările le-ar fi provocat o puternică stare de temere. Procurorii susțin că agenții se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, motiv pentru care faptele au fost încadrate la ultraj.

Dosarul ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție

După finalizarea cercetărilor, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului General a dispus trimiterea în judecată a europarlamentarei pentru două infracțiuni de ultraj.

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza în primă instanță. Diana Șoșoacă va fi judecată în stare de libertate.

Trimiterea în judecată marchează încheierea anchetei penale și trecerea cauzei în etapa judiciară. Instanța va analiza probele administrate și va decide dacă acuzațiile formulate de procurori sunt dovedite.

Nu este singurul dosar penal în care este implicată

Numele Dianei Șoșoacă a mai apărut într-un dosar penal important, legat de incidentul în care o echipă de jurnaliști ai televiziunii italiene Rai 1 a reclamat că ar fi fost lipsită ilegal de libertate.

În acel caz, europarlamentara a fost trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, potrivit relatărilor publicate de presa națională.

Noul dosar readuce în atenție relația dintre reprezentanții instituțiilor statului și demnitarii publici, precum și limitele în care poate fi invocată funcția deținută în raport cu autoritățile care își exercită atribuțiile legale.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție.