Românii reduc cheltuielile la raft: vânzările de alimente au scăzut cu 4% în primele nouă luni ale anului

Consumul alimentar resimte presiunea bugetelor

Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 4% în primele nouă luni din 2026 față de perioada similară din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Scăderea face parte dintr-un recul mai amplu al comerțului cu amănuntul, a cărui cifră de afaceri s-a redus cu 4,6% în serie brută și cu 4,9% în seria ajustată sezonier și în funcție de zilele lucrătoare.

Septembrie a adus o nouă corecție

Comparativ cu august, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 6% în septembrie, în serie brută. În aceeași lună, comerțul cu carburanți s-a redus cu 6,9%, în timp ce vânzările de produse nealimentare au crescut cu 1,9%. Imaginea este una mixtă: gospodăriile continuă să cumpere, dar par să își ajusteze mai atent coșul și frecvența cumpărăturilor.

Ce se schimbă în comportamentul consumatorilor

Când bugetul este sub presiune, cumpărătorii pot migra spre produse marcă proprie, ambalaje mai mici, promoții și magazine cu prețuri mai reduse. În industria alimentară, aceste schimbări influențează planificarea stocurilor, negocierile dintre producători și retaileri și strategiile de preț. Scăderea vânzărilor nu trebuie confundată automat cu o reducere identică a cantității de alimente consumate: cifra de afaceri și volumul comercial sunt indicatori diferiți de cheltuiala fiecărei familii.

Ce urmează pentru retail și restaurante

Dacă prudența consumatorilor persistă, retailerii ar putea pune un accent mai mare pe promoții și pe gamele economice, iar restaurantele vor trebui să își calibreze meniurile și prețurile la puterea de cumpărare. Pentru consumatori, comparația prețului pe kilogram sau litru poate fi mai utilă decât prețul afișat pe ambalaj. Următoarele date INS vor arăta dacă scăderea din primele nouă luni se temperează sau dacă piața alimentară intră într-o perioadă mai lungă de ajustare.